Stiati ca?

1. Bucătaria ardelenească-10.05.2017

Vizitatorii satelor ardelenești în care se păstrează încă secretele unor meserii din vremurile de demult pot să poposească într-una din gospodăriie harnicelor femei ardelene, gustând din bucatele tradiționale transilvănene pregătite de acestea, după rețete transmise din generație în generație.

Plăcintele cu varză și cu brânză, pâinea pe vatră, preparatele bine condimentate din carne de porc, ciorbele drese cu smântână sunt doar câteva dintre bunătățile pregătite în gospodăriile ardelenești ce îmbie turiștii cu aromele lor.

Mâncarea tradițională se prepară în zona Ardealului la sobă.Rețetele au fost transmise din generație în generație, de la preparate de bază de carne și varză la pâine făcută în cuptor.

Zona Ardealului este cunoscută și pentru bucatele tradiționale bine condimentate.

2. Fierărit-04.07.2017

În documentele vechi, meșterul fierar era cunoscut sub numele de faur. După anul 1867, în perioada maghiarizării forțate, fierarilor li s-a zis covaci, după ungurescul Kovacs, iar atelierul lor era denumit covăcie. De dinaintea epocii industrial fierarii lucrau zile întregi, fabricând, după matrițe proprii și foarte vechi, cuie de pălan, de șise și piroane.

Produsele erau denumite cel mai adesea cuie țigănești, iar cele mai mărunte se vindeau în sat ori prin târguri cu litra, ca cerealele. Până în prima jumătate a secolului nostrum aceste cuie se foloseau în construcțiile din lemn : case, grajduri și colibe. Îndemânarea unui fierar se vede din experiența de ani de zile.

3. Râpa Roşie - 24.10.2017:

Este unică în ţară prin forma şi culoarea sa. În acelaşi timp, este singura rezervaţie naturală de tip canion, din România.

PEste situată la doar 3 km de oraşul Sebeş, pe drumul ce leagă această localitatea de satul Daia Romana, în partea de nord.

Râpa Roşie este o rezervaţie geologică cu o suprafaţă de 10 ha. Pereţii săi au înălţimi cuprinse între 80 si 100 m. Apa a săpat pe un substrat variat (pietrişuri, nisipuri cuarţoase, gresii) forme ciudate: coloane, turnuri, piramide - toate de culoare roşiatică. Pietrişurile, nisipurile cuarţoase şi gresiile de aici sunt bogate în oxizi de fier, aceasta fiind cauza cromaticii deosebite a locurilor.

4. Comuna Râmeț - 28.01.2019:

În comuna Rîmeț a avut loc lupta din 29 noiembrie 1784 între țăranii răsculați ai lui Horea, Cloșca și Crișan și armata imperială austriacă.

Scopul imperialilor era să străpungă trecătorile ce duceau în centrul Munților Apuseni, controlat de răsculați. Lupta s-a încheiat cu victoria țăranilor răsculați.

Lupta de la Rîmeț nu este un eveniment singular, ea face parte din suita de confruntări dintre țăranii răsculați și armata imperială trimisă să înăbușe răscoala românilor din munți.

Localitatea Râmeț constituie o poartă de intrare în munț, iar stăpânirea acesteia permite accesul spre inima Țării Moților, orașul Câmpeni, respectiv Abrud. Scopul armatei imperiale era dublu, atât deschiderea drumului spre centrul Apusenilor, cât și interzicerea accesului răsculaților spre câmpie, spre Aiud și Alba Iulia.

Un alt obiectiv propus de austrieci era provocarea de pierderi umane în rândul răsculaților, acțiunea fiind una de represiune.